Știri, evenimente și fotoreportaje din județul Suceava.

Dorna accesibilă

Dorna accesibilă

În perioada 21-26 Ianuarie 2022, pe Pârtia Veverița din Vatra Dornei se va desfășura evenimentul intitulat Dorna accesibilă.

Ziua Unirii (2022)

Ziua Unirii (2022)

Luni, 24 Ianuarie 2022, începând cu ora 19:30, pe Pârtia Veverița din Vatra Dornei va avea loc evenimentul intitulat Ziua Unirii.

Motanul Încălțat

Motanul Încălțat

Miercuri, 9 Februarie 2022, începând cu orele 11:00 și 13:00, la Teatrul Municipal Matei Vișniec din Suceava va avea loc spectacolul de teatru pentru copii intitulat Motanul încălțat de Charles Perrault.

Patinoare din județul Suceava.

Pârtii din județul Suceava.

Via Transilvanica este un traseu de aproximativ 1.200 de kilometri care pornește de la Putna, județul Suceava, și se termină la Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți.

Traseul de pe teritoriul județului Suceava are 136 de kilometri și străbate zone pitorești cu monumente istorice unice în lume. Din fața Mănăstirii Putna, drumul o ia spre Sucevița prin Obcina Mare, apoi străbate Obcina Feredeului din Vatra Moldoviței și Obcina Mestecănișului de la Fundu Moldovei, continuând agale prin Pasul Mestecăniș spre Ţara Dornelor îmbrățișată de Munții Giumalău, Călimani și Suhard. De acolo, traseul șerpuiește prin păduri până la Poiana Negrii cu ale ei izvoare minunate, oprindu-se la Poiana Stampei, localitate care încheie drumul din județul Suceava.

Moldova este ținutul voievozilor viteji și curajoși care au știut cum să apere libertatea țării. Printre ei, voievodul Petru I Mușat (1375-1391) cel care a pus bazele sistemului de apărare al țării Moldovei. El este domnul care transferă capitala Modovei de la Siret la Suceava și construiește Cetatea de Scaun. Prima menționare oficială a Cetății datează din data de 10 Februarie 1388.

14 dintre cele 54 de trasee de drumeție din județul Suceava străbat Munții Rarău. Rutele traversează un sit UNESCO (Codrul secular Slătioara), cinci arii naturale de interes național (Cheile Moara Dracului, Codrul secular Slătioara, Fânețele montane Todirescu, Piatra Buhii și Pietrele Doamnei Rarău) și două arii naturale de interes comunitar (Munții Rarău Giumalău și Rarău – Giumalău).
Scroll to Top