Conducerea și membri ai Academiei Române vor fi prezenți vineri, 16 Noiembrie 2018, la Muzeul de Istorie din Suceava, pentru a celebra împreună o sută de ani de la unirea Bucovinei cu România.

Evenimentul va fi onorat la cel mai înalt nivel de către membrii biroului prezidiului Academiei Române, Ioan Aurel Pop, Răzvan Theodorescu, Victor Voicu și Bogdan C. Simionescu. Vor participa de asemenea Eugen Simion, Dorel Banabic, Ionel Cândea, Constantin Zălinescu și Sergiu Nedevschi.

Manifestarea este organizată de Muzeul Bucovinei și Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Academia Română. Coorganizator: Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

Sesiunea solemnă va avea loc la Muzeul de Istorie din Suceava, cuvântul de întâmpinare fiind adresat de Constantin Emil Ursu, director general al Muzeului Bucovinei, iar Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, va rosti un cuvânt de salut.

Lucrările sesiunii omagiale vor fi deschise de preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. În cadrul evenimentului vor susține prelegeri: Răzvan Theodorescu, Alexandrina Cernov și Vasile Tărâţeanu. De la Chișinău va fi prezent Viorel Prisăcaru, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Va lua de asemenea cuvântul Ştefan Purici, prorectorul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava.

Bucovina de Nord va fi reprezentată la evenimentul de la Muzeul Bucovinei din Suceava de o delegație românească alcătuită din 12 membri de la Cernăuți.

În zilele de 15/28 Noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, organ format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Ducatul Bucovinei, imediat după înfrângerea și destrămarea Austro-Ungariei la sfârșitul Primului Război Mondial, vota în unanimitate unirea cu Regatul României. În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei, sub președinția lui Iancu Flondor, decreta: Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României. Congresul a trimis o telegramă omagială regelui Ferdinand I, numit Rege și Domn Liberator și Purtător de grijă al Bucovinei, iar Iancu Flondor venea la Iași, în fruntea unei delegații de 15 bucovineni, pentru a prezenta autorităților române mesajul unirii Bucovinei. Actul unirii va fi ratificat de către regele Ferdinand în 18/31 decembrie 1918, prin decretul numărul 3744, publicat în Monitorul Oficial o zi mai târziu. Iancu Flondor și Ion Nistor vor fi numiți miniștri secretari de stat fără portofoliu în guvernul central. În anul 1919 începea procesul diplomatic de recunoaștere a făuririi României Mari pe baza tratatelor internaționale. Chestiunea Bucovinei va fi prezentată și susținută pe 1 februarie 1919 de către prim ministrul Ion I. C. Brătianu la Conferința de pace de la Paris.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *