Joi, 21 Februarie 2019, începând cu ora 19:00, la Teatrul Municipal Matei Vișniec din Suceava va avea loc spectacolul intitulat Rinocerii de Eugène Ionesco.

Rinocerii

Regia: Alain Timár. Traducere: Vlad Zografi și Vlad Russo. Asistent scenografie: Sebastian Rațiu. Regizor tehnic: Cătălin Rodenciuc.

În distribuție: Răzvan Bănuț, Cătălin Ștefan Mîndru, Cosmin Panaite, Delu Lucaci, Cristina Florea, Clara Popadiuc, Bogdan Amurăriței, Diana Lazăr și Horia Andrei Butnaru.

Alain Timár este regizor, scenograf și director de teatru. Conduce Théâtre des Halles din Avignon, vestitul oraș gazdă al Festivalului Internațional de Teatru, unul dintre cele mai importante și mai vizibile evenimente contemporane dedicate artelor spectacolului din lume. Se poate spune că Alain Timár are o relație de durată cu Eugène Ionesco, pe care l-a mai montat de-a lungul cariei sale, în diferite țări și versiuni lingvistice: franceză, maghiară, chineză sau engleză.

După căderea blocului comunist din Europa și apariția globalizării unde economia de piață, via capitalismul triumfător și arogant, își asumă locul întâi; când lumea a devenit un supermarket unde orice poate fi vândut și cumpărat – chiar și oamenii; când această piață aparține multinaționalelor dincolo de guverne iar finanțiștii înnebunesc speculând sume virtuale colosale; și peste toate acestea, un alt aspect al ideologiei totalitare și-a făcut apariția, doar că într-un mod mai difuz, aproape invizibil. Noii stăpâni jonglează cu un soi de trucuri magice fără să-și arate fețele, în timp ce dușmanul a devenit invizibil ! Și toți, sau aproape toți, par a-și fi însușit aceste noțiuni, condiționați fiind de un consumerism generalizat. Masele fascinate au construit un nou Templu, acela al Consumului cu C mare, în care divinizează puterea banului și consumul de bunuri. Rinocerita se propagă în noi, tăcută, cu tot cu efectele sale erozive. În acest context, toate personajele piesei sunt atinse de boală, cu excepția lui Bérenger care conștientizează pericolul și se împotrivește. (…) Iar dacă răul există (iar evidența n-o putem nega), opusul său, binele, trebuie și el să existe: asta vrea luptătorul imposibilului, Bérenger, să ne spună. El devine și simbolul luptei împotriva tuturor formelor de inumanitate, nedreptate și obscurantism, fie că sunt individuale sau colective, în interiorul ființei sale sau în societate. (…) Bérenger aduce un plus valorilor precum prietenia, relațiile sociale, dragostea, reinventează umanismul pentru lumea obișnuită. El îndrăznește să gândească, să reziste și să ne invite pe noi toți să facem la fel. Îl face asta nebun, iar dacă l-am urma, am deveni și noi nebuni?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *